MUZEUL TEHNICII ȘI TEHNOLOGIEI

Va fi vorba, de fapt, despre o colecție muzeală de interes local, așa cum este definită o astfel de expoziție, conform Legii Muzeelor. Ceea ce nu îi va diminua în nici un fel anvergura și adresabilitatea către potențialii vizitatori, ci formula care încadrează colecția muzeală ține doar de exprimarea conferită de lege.

Orașul Arad are o tradiție spectaculoasă în dezvoltarea economică, socială și culturală, începând din secolul al XIX-lea și până la finele secolului XX. Toate breslele și meșteșugurile sunt în Arad, poate și datorită multiculturalismului reprezentate de naționalitățile prezente aici încă înainte de a apărea cuvântul de nație: români, evrei, maghiari, germani, sârbi, bulgari, slovaci, italieni, francezi, țigani etc. În plin avânt în întreaga Europă, în a două jumătate a secolului al XIX-lea, industria și-a găsit un loc rapid în viața Aradului. Mureșul și poziția geografică terestră, aflată la intersecția drumurilor Nord-Sud, Est-Vest, au creat condițiile propice pentru dezvoltarea comerțului în Arad. Toate acestea duc, inevitabil, și la impunerea culturii și sportului ca un stil de viață al arădenilor. În 1817 se clădește primul Teatru de pe actualul teritoriu al României și unul dintre primele din Europa Centrală și de Est, deodată cu cel din Oravița. În anul 1903 acest Teatru devine primul cinematograf de pe actualul teritoriu al României. La sfârștiul secolului al XIX-lea și început de secol XX, Aradul avea câte un ziar cotidian, sau săptămânal, în limba română, maghiară, germană și sârbă, ba chiar câteva reviste de cultură în care semnau nume importante din România și Ungaria.

Fără a avea vreun program impus, ori asumat de vreun guvern, Aradul devine unul dintre orașele cu industria de vârf al fiecărei vremi. Aici se naște prima fabrică de autobuze și camioane, care lucra sub licența Westinghouse, acordată de uzina de la Le Havre, din Franța, ca reprezentant al producătorului american. 

Fabrica de la Arad ia ființă cu participarea directă a Primăriei orașului, care, prin cedarea gratuită a terenului către investitori, devine și principalul acționar, după ce investește și o sumă mare de bani.

Firma Westinghouse renunță la începutul secolului XX la producția de autobuze și camioane, iar fabrica este preluată de către Daimler, renumitul producător care devine mai târziu Daimler Benz și Mercedes. Însă, în scurt timp, asociații preiau acționariatul și schimbă numele în M.A.R.T.A., ceea ce duce și la începerea producției primului autoturism pe actualul teritoriu al României. 

Aceeași fabrică, pe perioada Primului Război Mondial și imediat după aceea, produce camioane, vagoane, motoare de avion și avioane, până la mutarea acestei structuri la Brașov.

De-a lungul timpului, Aradul găzduiește și înflorește cele mai variate domenii industriale: prelucrarea lemnului (celebrul producător Lengyel, iar mai apoi Combinatul de prelucrare a lemnului), ceasornicărie și aparate de măsură, fabricarea de strunguri, fabricarea de vagoane marfă și de călători, tramvaie, industrie ușoară (cu două fabrici, de tricotaje și confecții), fabricarea păpușilor și altor jucării, industria alimentară (toate tipurile de produse alimentare erau fabricate la Arad, de la ferme de păsări, până la praf de ouă, ferme de porci și vite, produse lactate, zahăr, carne și produse din carne, legume și fructe, conserve, panificație, spirt și drojdie, tutunetc.), industrie petrolieră, industrie producătoare de mașini agricole, încălțăminte, feronerie etc.

Muzeul tehnicii și tehnologiei își propune să prezinte această istorie locală, care este una dintre oglinzile în care se poate reflecta povestea Europei Centrale și de Est, într-o modalitate modernă, astfel încât vizitatorii să poată interacționa cu acele vremuri, ba chiar să fie parte din ele pentru câteva minute. 

Muzeul va avea trei încăperi, în cadrul HUB mARTA, în fiecare dintre ele fiind atât exponate ale fiecărei categorii ale tehnicii și tehnologiei, utilizând și tehnologie IT, AI, holograme etc.